Evoluţie ?

Dacă aş avea astăzi 100 de ani, aş fi probabil destul de uimit de modul în care a evoluat societatea în ultimul secol:

Antibioticele, vaccinurile şi sistemul de sănătate în forma actuală ne-au prelungit viaţa, apa curentă (mai ales cea caldă), încălzirea centralizată şi energia electrică ne-au schimbat-o definitiv. Radioul, televiziunea, telefonul au făcut ca informaţia să circule, la propriu, cu viteza luminii. Internetul mi-ar fi mai greu de înţeles şi dacă vreun stră-stră-nepot mi-ar spune că poate citi aproape orice carte din lumea asta, tolănit lângă o căpiţă de fân, de pe o drăcie numită laptop sau tabletă, aş spune că e ceva necurat la mijloc.

Am ajuns departe, noi, veriga cea mai puternică din lanţul trofic. Oare ?

Viva-La-Evolution

***

Din sutele de comentarii pe care le-am citit pe internet în ultimii ani, sunt unele pe care nu mi le pot scoate din cap. Reproduc, din memorie, aproximativ, unul dintre ele (cu adăugiri de rigoare):

Trăim vremuri foarte interesante: un microprocesor, minune a tehnicii, un dispozitiv ce poate face mai multe calcule într-o secundă decât un om într-o săptămână, costă mai puţin de 100 de euro. Pentru o locuinţă, omul de rând plăteşte zeci de mii de euro, uneori chiar sute de mii, de cele mai multe ori muncind pentru asta zeci de ani. Locuinţe se construiesc de mai bine de 2000 de ani, pe când tehnologia folosită în fabricarea microprocesoarelor nici n-a împlinit un secol. Veţi spune poate că una e să construieşti o fabrică plină de roboţi industriali care să manipuleze straturile de siliciu şi să fabrice mii de procesoare pe zi şi alta e să pui laolaltă, kilogram cu kilogram, câteva tone de cărămizi, ciment, lemn şi sticlă, pentru a construi o casă. Aşa e, şi totuşi nu poţi să nu te întrebi: oare nu există cunoştinţele necesare pentru a putea construi o casă mai sănătoasă, folosind mult mai puţine resurse şi implicit mult mai puţini bani ?           Super-puterile lumii alocă bugete imense pentru dezvoltarea tehnologiilor spaţiale, însă cetăţenii lor plătesc aproape toată viaţa pentru locuinţele în care se odihnesc. Cumva, ca specie, am eşuat lamentabil. Vorbim mai nou de colonizat planeta Marte, când cei mai multi pământeni plătesc până la pensie pentru dreptul de a avea un acoperiş deasupra capului. Şi unii din ei nici nu vor putea duce povara asta până la capăt.

***

Întrebat de ce cărţile sale nu sunt foarte populare, Gernot Minke – autorul cărţii „Construind cu pământ” – a răspuns că există un foarte bun motiv pentru asta: societatea de consum în care trăim nu poate promova metode de construcţie a unei case cu mai puţin de 10.000€, cât timp există o industrie atât de puternică a imobiliarelor. Imobiliarele sunt motorul economiei, aţi uitat ? Şi economia funcţionează cu bani; or, a vorbi despre metode alternative de construcţie a unei case e similar cu a alimenta cu apă minerală un autovehicul cu motor pe benzină: maşina nu va porni. Unii mai cârcotaşi ar spune că poate nu combustibilul ci maşina în care ne-am urcat constituie problema, dar a porni o discuţie pe tema asta înseamnă până la urmă să deschizi cutia Pandorei. Şi nu am vrea asta, nu-i aşa ?

sursă foto

Anunțuri

28 de răspunsuri la „Evoluţie ?

  1. La nivel micro, cei mai multi dintre noi putem teoretic sa lasam balta confortul (aparent sau nu) al unei locuinte si sa ne mutam intr-un bordei 100% bio. Sau sa ne mutam intr-o comunitate gen kibutz, sau trib izolat din jungla. E nevoie insa de multa vointa.
    La nivel macro, cred ca e vorba de alocarea eficienta a resurselor, vizavi de variantele de constructie. Ieftin si bun si repede, nu prea. Daca vine cineva cu un alt model de dezvoltare, ar trebui sa aduca un plus clar, atat fata de modelul arhaic, dar si fata de cel modern.
    Vizavi de indatorarea perena a multora, mi-e clar ca vorbim de oameni care-si folosesc mai mult emisfera dreapta (vezi http://www.descopera.ro/dnews/6169640-puteti-economisi-bani-depinde-cu-ce-emisfera-cerebrala-ganditi). Sincer, nu inteleg de ce bancile ignora in continuare acest aspect din sistemele lor de scoring; poate doar pentru ca n-au pierdut destul.

    • Suna urat cand spui bordei 🙂 Dar nu e musai sa fie urata o casa construita cu pamant. Sunt ceva exemple foarte faine in cartea lui Minke (trebuie sa te inregistrezi pe sribd ca sa poti vizualiza in totaliate sau downloada cartea). In plus, se poate experimenta cu zero costuri. In cazul materialelor consacrate, nu poti spune „maine am sa fac o casuta, asa, in joaca, sa vad ce iese”. Daca alegi insa sa experimentezi cu pamantul, lucrurile se schimba, o poti face. Despre avantajele pamantului fata de caramizi si ciment se poate vorbi iarasi foarte mult.
      Da, la nivel macro e un pic mai complicat. Dar e complicat si pentru ca intreaga societate, asa cum o stim azi, se invarte in jurul profitului. Si multi dintre noi sunt precum soriceii ce alearga in aceea roata fixa: alergam inspre niciunde.

        • Iti dau si eu altul: „de la toti dupa putinta, la toti dupa nevoi”. E din aceeasi scoala de gandire cu „eroii” Ghandi, sa stii. Chiar daca ei nu recunosc.

      • merge sa iti faci o locuinta neconventionala cand esti 2-3 luni in concediu sau un an in africa. adica temporar. a la long insa vrei apa calda, net, cablu tv si frigider cu congelator. nici masina de spalat nu e inutila. asa ca iti trebuie o instalatie electrica puternica, un termosistem mai eficient decat cel dat de pamant, etc. toate astea se obtin cu costuri fixe mari si costuri variabile mici. exact invers fata de un sat in jungla. am fost un an prin africa si prima reactie este „vaaai ce frumos, ce natural, etc”. apoi iti dai seama ca daca are cineva dintr-o zona izolata nevoie de ambulanta e ca si cum ai avea tu nevoie de un weekend pe marte iar daca ar strange fructele mai repede decat le-ar consuma n-ar avea cum sa le pastreze (n-au curent deci nici frigider) in clima aia umeda si calda. nu mai vorbim ca daca ploua mai tare e ca in lunile martie – mai in jud vasliui si pe unde se mai inunda la noi in moldova: aceeasi problema anual, fara o rezolvare definitiva.
        cine viseaza la apropierea de natura ar face bine sa se trezeasca. sau macar sa mearga 5-7 zile pe an cu cortul la munte. apoi s-ar exprima mai in cunostinta de cauza.

        • Se pare ca nu scap de ceea ce ma temeam cel mai mult cand am scris textul de mai sus: comentarii pe langa subiect 🙂
          Devine foarte clar ca cei mai multi din cei ce au comentat nici macar nu au incercat sa rasfoiasca cartea lui Minke, ci doar au povestit cate ceva din prejudecatile pe care le au vis-a-vis de subiect (si eu am, stati linistiti :). Pentru ca pe langa case ce arata a bordeie, exista acolo si exemple de case aratoase sau care contrazic prejudecatile legate de pamant (de exemplu, casa din pamant batatorit, Germania – 1828, 5 etaje plus parter, pagina 12).
          Tudore, bunicii mei au o casa foarte faina din chirpici, mai veche de 50 de ani, cu masina de spalat, frigider, baie cu apa curenta si boiler pe baza de lemne (de prin anii 70), si tot ce spui tu ca ar trebui sa lipseasca dintr-o asemena casa. Da, izolarea termica e cam proasta pentru ca peretii au fost facuti cam subtiri. Daca ii faceau mai grosi, ar fi fost mai bine.
          Nu a spus nimeni sa iti faci casa de pamant in padure. Ci, la o adica, sa inlocuiesti caramida sau BCA-ul cu alte materiale. De exemplu pamant. Si nu, pamantul nu e un slab izolator termic. În plus, face ceva ce betonul, caramida sau BCA-ul nu pot face: regleaza automat umiditatea. Daca aerul devine uscat, cedeaza umiditate. Daca devine prea umed, o absoarbe.
          E adevarat: o casa in care s-a inlocuit doar caramida sau BCA-ul cu pamant nu e cu mult mai ieftina (zidaria de BCA nu costa mai mult de 5-10 mii de euro). Daca se schimba un pic mai mult conceptul, se pot reduce si alte costuri. Dar nu e vorba neaparat de costuri aici, ci de alte beneficii.
          Cunostinta de cauza, zici ? Era cat pe ce sa rad.

        • reglarea umiditatii o face la fel de bine o tencuiala pe baza de ipsos (asa am eu acasa, la o casa din BCA). am aplicat tencuiala mecanizata p baza de ipsos si aia e higroscopica.
          iar in oras se cam construieste pe verticala. bine, si blocuri de 2-4 etaje ar fi acceptabile, dar poate in germania, nu in romania care e regiune seismica.
          iar apropo de izolatie termica ziceai asa:
          „Da, izolarea termica e cam proasta pentru ca peretii au fost facuti cam subtiri. Daca ii faceau mai grosi, ar fi fost mai bine.”
          eu as zice ca „daca ii faceau mai grosi, ar fi fost mai putin proasta (izolatia)”. ca sa fie buna mai e. de ex, 30cm BCA izoleaza cat 4 cm de polistiren. si BCAul e poros, un izolant destul de bun. chirpiciul, si sa izoleze la fel de bine ca BCAul, ar trebui sa ai un perete de 1m ca sa-ti realizeze o izolatie asemanatoare cu un perete de BCA 30cm + polistiren 10cm (adica o izolatie bunicica, nu de casa pasiva care ar necesita 30cm de polistiren).
          PS: cum stai cu rasu? 😀

        • Tudore, citeste cartulia de care am vorbit si dupa aia revino aici. Altfel, daca nu ai construit case din pamant, ma tem ca nu esti avizat sa dai sentinte si sa declari nule casele ce stau in picioare, bine merci, de multa vreme. Deja ti-am raspuns la afirmatia „merge sa iti faci o locuinta neconventionala cand esti 2-3 luni in concediu sau un an in africa. adica temporar”, de ce te incapatinezi ?

          Eu nu spun sa iti faci maine casa din pamant (nu chirpici !), ci doar sa nu mai vorbesti pe langa subiect. Stiu ca deja cunosti continutul cartii si ca ipsosul absoarbe mai bine umiditatea decat pamantul, dar fa-o asa, de dragul tau. E un subiect ce merita studiu, nu remarci doar de dragul de a spune ceva. Eu nu vreau ca toti care comenteaza sa fie de acord cu mine, ci doar sa stie cate ceva despre subiect si sa fie curiosi. Cu prejudecatile nu ma lupt, sa si le poarte fiecare cum stie.

    • Bordei simplu, bine gandit cu pereti arsi, hidroizolat, bine ventilat si cu spatii vitrate pt lumina. Spaima comerciantilor care vor castiga FOARTE PUŢIN.

  2. Rozătoare. Șoareci de câmp, șobolani de oraș.
    Insecte. Târâtoare și săpătoare. Sociale, de mușuroi.

    Ce oare au in comun cu casele din pământ? Ah, constituie un habitat pentru ele.

    • Despre ce case de pamant vorbim ? Din chirpici ? Cob ? Pamant batatorit ? Blocuri (caramizi) din pamant ? Constructii de pamant pe schele de lemn ? Din lut compactat ? Construite de cine ? De tarani de acum 60 de ani sau de ingineri ? A, habar nu ai si nici nu te-ai sinchisit sa rasfoiesti cartea recomandatata, dar te-ai gandit totusi sa comentezi ?

      Ai vazut alta casa din pamant, in afara de cele din chirpici ? Ai construit vreuna ? Cunosti si avantajele unei constructii din pamant, pe langa dezavantaje ?

      Stiu case se chirpici mai vechi de 50 de ani (cu baie functionala (mai putin WC) din anii ’70). Nu au nici o problema, stau inca foarte bine in picioare, nu au suferit reparatii capitale, nu au nevoie. Da, au mai facut soarecii gauri prin pereti, dar asta pentru ca batranii se incapatineaza sa pastreze granele prin podul casei. Dar nu e vorba de chirpici aici. Era vorba de a face o casa inginereste. La tara, chirpicii sunt facuti mai noi de sărmani si vanduti cu un leu bucata. Compozitie ? Ce-i aia ? Habar nu au. Ceva cu pamant si paie. Proportii ? Ce-s alea, maica ?

      Oare constructia asta, mai veche decat noi 2, construita din chirpici, inalta de 38 de metri o fi suferind de problemele enumerate de tine ? Sau cupola asta, tot din chirpici ? Sau asta ? Crezi ca te-ai simti mai bine intr-un apartament din beton decat in casuta asta amarata din cob?

      Ai cu adevarat ceva constructiv de transmis sau doar ai poposit aici ca sa iti versi ignoranta ? Wodpressul te-a ghicit si ti-a bagat comentariul la spam.

      • Eu inteleg ca prospectul de a avea o casa maiestuoasa si ieftina e atractiv, dar Hai sa nu ne entuziasmam asa de tare si atat de repede.

        In primul rand, mai toate „materialele” enumerate de tine sunt acelasi lucru, difera doar forma sub care se prezinta. Adica: chirpici=blocuri (caramizi) din pamant; cob~=pamant batatorit.

        Compozitia este cam aceeasi la toate: argila (pamant) + nisip + pietris (adica agregate) + paie (sau substituenti, adica materiale cu rol de umplere si/sau armare dispersa).

        Cladirile frumoase pe care mi le arati necesita intretinere mare. Casele din pamant, indiferent de forma in care modelezi materialul, sunt permeabile de catre rozatoare si insecte. De asemenea, gama de finisaje disponibila este mai limitata decat la constructiile moderne.

        Cateva idei: cum bati un cui in perete, sa agati tabloul bunicii? Dar corpurile suspendate la mobilierul de bucatarie, de ce anume le ancorezi? Cum pui o pardoseala calda, din lemn, din parchet, pe stratul de pamant care e podeaua? Cum ancorezi un corp de iluminat intr-un tavan din pamant? Dar o chiuveta de baie, cum o suspenzi pe un perete? Cand se sparge o teava, cat din perete se uda si eventual se strica, ba chiar se naruieste?

        Apoi, judecand constructia: ce anume inlocuiesti cu pamant, daca te referi la o structura moderna? In principiu, peretii. Deci caramida si putin beton. Ei bine, daca te vei apleca asupra unui deviz, vei vedea ca nu reprezinta o proportie atat de mare din costurile totale de constructie. Asa ca eu nu m-as entuziasma atat de usor.

        Apoi, acest tip de constructie e potrivit pentru mediul rural. La oras nu ai teren suficient pentru asa ceva. Oricat spun unii si altii despre blocuri (cladiri multi-etajate) din pamant, da-mi voie sa fiu sceptic.

        Uite niste oameni care au mai facut asa ceva: http://www.permies.com/t/2966/cob/Difference-Cob-Adobe
        Nici ei nu le fac simplu, din pamant batatorit. Citeste cum folosesc materiale moderne ca sa sigileze suprafata. Citeste cum folosesc pardoseli din beton usor. Citeste cum nu si-au facut case, ci numai anexe gospodaresti.

        E un hobby frumos. Dar sa il prezinti ca solutia la problema locuirii, e o naivitate.

        • Asa e, toate materialele sunt cam acelasi lucru, daca au la baza pamant.
          La fel ca si laptele si branza: tot apa, minerale si vitamine contin amandoua, nu ? Doar ca branza contine si cazeina, in rest sunt la fel. Incearca sa bei cu paiul niste branza, totusi.
          La fel o vaca si o capra par asemanatoare: 4 picioare, mamifere, mananca iarba etc.

          Pui multe intrebari pentru ca iti este lene sa cauti singur raspunsul. In vara am montat niste corpuri suspendate in casa bunicii. Pe pereti de chirpici. In casa cu pardoseala de lemn. Langa baia cu chiuveta montata in anii 70. Pe pereti de chirpici. In casa construita de oameni cu 4 clase, fara nici o scoala de inginerie. Daca ei au putut sa faca asa ceva iar noi, 50 de ani mai tarziu, nu putem face ceva mai bun, poate ca am mers la scoala degeaba.

          Dar deviem de la subiect. Aici era vorba despre faptul ca civilizatia noastra nu a gasit (aparent) o alternativa la plata timp de 30 de ani pentru un apartament din beton.

        • Dar noi, peste 50 de ani, chiar am gasit alternative mai moderne. Le-am descoperit din antichitatea clasica; avem cel putin dovezi din Grecia Antica: cladiri pe baza de piatra (materiale minerale, daca vrei sa incluzi si betonul roman in aceasta clasa). Net superioare celor din pamant.

          Apoi, argumentul suprem pare a fi „ieftin”. Iti garantez ca la fel de ieftin poti sa iti arzi singur in curte blocuri ceramice (adica caramizi clasice), folosind un simplu cuptor roman.

          La fel de ieftin poti sa iti prepari var in curte, calcinand piatra de calcar, tot cu un cuptor simplu, inventat din antichitate. Iar cu piatra de var si nisipul de la rau iti poti face un mortar care in Romania inca se folosea la constructiile din anii ’40-50 secolul trecut. Care azi inca se foloseste la tara.

          Deci, argumentul suprem ca e ieftin si il faci prin munca proprie se aplica si altor materiale. Si iti garantez ca e mult mai „fun” sa faci un cuptor de ardere a caramizilor, decat sa framanti cu picioarele lutul pentru „cob”.

          Ai citit pe forumul spre care te-am indrumat? Tipul de acolo „framanta” lutul cu… un bobcat. Adica un mini-excavator-incarcator. Curat traditional. La noi, pe anunturi, un bobcat la mana a doua e cam 20.000 lei. Cam cat structura din carmida (tip) Porotherm a casei.

        • Oricum, la oras e practic inaplicabil conceptul. Oamenii care au facut asa ceva subliniaza mereu ca e ieftin pentru ca e facut cu „materiale locale”. Adica cu pamant excavat chiar de pe lotul respectiv. La noi la tara se mai obisnuieste sa cari lut cu caruta, de la marginea padurii.

          Nimic din toate acestea nu poti sa aplici la oras. Daca ai un lot de 200 mp, intre case, ce faci?

          (Sper ca se intelege ca exclud din start, ca fiind o utopie, sa construiesti in Romania o cladire multi-etajata din pamant. Ma rog, o utopie periculoasa pentru cine se risca sa locuiasca acolo. Ramane deci ca fiind cat de cat fezabila numai pentru case cu parter).

          Eu nu sunt contra metodei, dar opinia mea este ca isi are locul la tara, eventual pentru locuinte de vacanta.

  3. Nu vreau sa torn gaz pe foc, dar asa, ca fapt divers:
    – lutul e cel mai bun izolator termic cunoscut, mult mai bun decat orice alt material.
    – daca lutul pentru constructii se prepara asa cum trebuie si se adauga var in procentul care trebuie in compozitie, nu mai exista pericolul daunatorilor.
    Despre materialele moderne „minune” si rezistenta lor la daunatori, ma abtin de a spune ceva caci sunt pline si alea de cuiburi de soareci, furnici, mai ales casele izolate cu polistiren, raiul soarecilor.
    Iar despre conceptia unora cum ca o masina de spalat, un boiler, centrala termica, tv plasma sau alte aparaturi moderne nu functioneaza intr-o casa de lut, no comment.
    Sunt milionari care si-au facut vile de lut ultramoderne in cartiere superselecte.

    • Phiu, in sfarsit 🙂
      Da, pamantul (sau lutul) are inertie termica mare, de aici vine castigul.
      Da, exista aditivi ce se pot folosi pentru a-l face impermeabil la ploaie: ciment, cazeina etc. Nu e impermeabil in cazul inundatiilor, dar oricum se recomanda folosirea unei fundatie din piatra.
      Polistirenul nu prea e folosit pentru izolat locuinte in tarile cu apa calda. La noi insa a prins moda. De obicei se foloseste vata minerala.

      • „Da, pamantul (sau lutul) are inertie termica mare, de aici vine castigul.”
        Mentioneaza, te rog, capacitatea calorica a acestui material, in raport cu alte materiale de inchidere uzuale (caramida, bca). Vorbim de capacitatea calorica in element de constructie, nu cea a solului.

        „dar oricum se recomanda folosirea unei fundatie din piatra.”
        In zonele seismice se impune (nu doar se recomanda!) ca fundatia sa fie realizata din beton armat si sa fie astfel dimensionata incat sa lucreze intotdeauna numai in domeniul elastic. Asa, ca sa ai siguranta ca la un cutremur nu cedeaza tocmai fundatia.

        • Mea culpa, rectific: pamantul nu e cel mai bun izolator. Poate deveni foarte bun izolator daca este utilizat la grosimi mari, cum a indicat Tudor. Lutul are insa caracteristici mai bune, si poate inmagazina caldura bine.
          La ceva e insa cel mai bun lutul: la reglarea umiditatii, facand-o mult mai bine decat caramizile arse. Si cum temperatura nu e totul, ci comfortul, conteaza si aspectul acesta.

    • „lutul e cel mai bun izolator termic cunoscut”

      Daca se poate, te rog, sa mentionezi valoarea caracteristicii termice de izolare (conductivitatea termica sau rezistenta specifica la permeabilitate termica) a pamantului (sau argilei din care se prepara lutul), in raport cu alte materiale termoizolatoare uzuale.

      Asa, ca sa nu ramana o legenda urbana nefundamentata.

    • „ca fapt divers” cel mai bun izolator termic CUNOSCUT (acu depinde cat cunoaste fiecare, fara google) e aerogelul (fabricat de NASA si s-a folosit la colectarea componentelor chimice din coada unei comete in cadrul misiunii Stardust).
      cel mai bun izolator termic UTILIZAT in viata de zi cu zi cred ca e vata minerala. aproape de valorile obtinute la vata minerala se afla si extrudatul si expandatul (polistirenul).
      oricum, capacitatea de izolare termica o da aerul prins in material. cam putin aer are lutul ala. pe de alta parte este un material amorf, nu ca un metal, deci izoleaza si ala ceva, dar nu foarte bine in nici un caz.
      „raiul soarecilor” nu e la casele izolate cu polistiren. poate la cele cu vata minerala (da, se poate izola peretele si cu vata, in sistemul sandwich, lemn – vata – lemn).
      corect, vata e mai sanatoasa decat polistirenul, macar prin faptul ca un perete care are vata la exterior (sau IN el) respira mai bine decat unul imbracat in polistiren. si da, in tarile cu apa calda se foloseste vata minerala in locul polistirenului.

      • Era vorba sa construim inginereste, de aceea i-am intrebat pe colegi de forum niste date concrete.

        Pe de alta parte, tot aud de chestia asta cu „respiratia” peretelui, dar inginereste nu inteleg ce inseamna, la modul concret. Ma gandesc ca e in doua sensuri (asa mi-ar spune logica) si, in mod logic, la o casa neizolata ar trebui sa „respire” si din sensul exterior -> interior. Ori nu am simtit niciodata o briza de aer proaspat cand am stat langa un perete interior.

        • „respiratia” se refera mai ales la vaporii de apa.
          gazele (oxigen si CO2) se schimba pe la ferestre / usi cand se aeriseste sau pe la hota sau AC (asta schimba cam 10% din aerul pe care-l ventileaza, 90% e acelasi, de racit sau de incalzit).
          un exemplu care NU respira este betonul. sau sticla / plasticul. sau faianta. etc. apare un aer incarcat cu vapori, cu umiditatea relativa mare care in prima faza da o senzatie mare de discomfort (nu-i nevoie sa-l respiri pt discomfort: s-a facut un experiment de ex, un om pus intr-o camera cu aer viciat (umed, cu putin oxigen) dar cu o masca prin care se pompa aer din exterior versus acelasi om care respira aer viciat pe o masca dar era plasat afara. in primul caz senzatia de discomfort a fost mai mare).
          exemple de incaperi cu pereti care respira ar fi: chirpiciul (lut, pamant, etc…NU pamantul ars care a facut o pojghita sau cum se cheama chestia aia lucioasa care este de ex la suprafata teracotei) ipsosul, probabil lemnul (nu cel supertratat cu lac), in general materiale care sunt higroscopice (pot capta intre moleculele lor moleculele de apa din vaporii de apa si le pot si elibera daca atmosfera se usuca).

      • Asa mai vii de-acasa 🙂
        Si eu m-am intrebat adesea de ce nu se foloseste aerogelul la scara larga. Din cate am inteles, daca am captusi peretii cu un strat subtire de aerogel, n-am mai pierde caldura decat prin ferestre. Cica s-au facut si haine captusite cu o varianta de aerogel, dar nu se puteau purta, mureai de cald in ele. De ce nu devine un asemenea material disponibil publicului larg ? (aparent e foarte fragil, dar cred ca s-ar putea crea o varianta mai solida, chiar cu pretul scaderii izolatiei).

        S-ar parea ca si lana poate fi folosita cu succes in izolare, si tind sa cred ca e mai sanatoasa decat vata minerala (iar la noi, chiar mai ieftina, ciobanii se plang ca nu au cui vinde).

        • la haine nu merge pt ca nu e flexibil. oricum stratul de aerogel nu izoleaza mai mult decat acelasi strat de aer (hai, de vid, adica tot p-acolo). deci e ceva mai bun decat polistirenul (care si ala are f mult aer) sau lana sau vata minerala, dar 99% din izolatie la materialele astea o face aerul. daca aerogelul are 99.99% aer iar polistirenul 80% aer, diferenta se poate suplini cu un strat un pic mai mare de polistiren. adica e mult mai ieftin si durabil.
          iar indisponibilitatea catre publicul larg o da doar pretul nu clasificarea tehnologiei sau vre-un patent cumparat.
          lana tratata (ca aia netratata chiar ca strange purici si soareci) probabil ca e mai scumpa decat vata minerala.
          asa si paiele se pot folosi.
          apropo, paiele, lana, etc (puful la sacii de dormit) adica materialele biologice, absorb mai bine apa decat vata minerala, etc (holofibra la sacii de dormit) adica materialele sintetice. apa scade drastic capacitatea de izolare.

        • Nu e flexibil in forma clasica, dar probabil s-au fabricat si derivati. Hugo Boss ar fi fabricat geci folosind si aerogel, dar le-a retras din cauza disconfortului.
          Cred ca e mai bun izolant decat aerul, din moment ce exista fotografii cu oameni ce tin in mana un cub de aerogel incandescent. Aparent cladura nu se poate propaga prin convectie, conductie și radiatie.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s