Curajul de a lua viaţa în piept

Citeam demult pe un blog imobiliar că cei ce au cumpărat o locuinţă în plină bulă sau chiar după spargerea ei timidă de după 2008, în tandem cu venirea crizei, sunt oameni de admirat. Chiar dacă preţurile erau (sunt) mari sau viitorul nu se arăta (arată) prea roz, ei nu s-au lăsat intimidaţi nici de preţurile umflate, nici de viitorul sumbru şi au împrumutat banii necesari în loc să cârcotească de pe margine sau să aştepte scăderile de preţ. Au ales să trăiască viaţa aşa cum e, s-au adaptat şi au mers mai departe. De cealaltă parte, cei ce n-au făcut-o sunt nişte laşi ce nu au curajul să ia viaţa în piept şi să îşi asume riscurile aferente, alegând să stea în casa altora şi să îi îmbogăţească cu banii de chirie.

Deşi nu-s de acord cu modul ăsta de gândire, parţial trebuie să-i dau dreptate. Da, oamenii ăștia chiar au avut curaj, mulţi dintre ei fiind sătui de chinurile chiriei (da, nu-i uşor să fii chiriaş în România, o ştiu prea bine), şi da, noi ceilalţi am fost un pic laşi şi fără iniţiativă. Dar e şi curajul ăsta o chestie ciudată: era mai demult (poate că mai e şi acum) o emisiune pe MTV, Jackass parcă se numea, unde o mână de masochişti (curajoşi, ce-i drept, n-am ce zice, ho-ho-ho) se aruncă în situaţii ce periclitează sănătatea şi în care un om normal, mai fricos din fire, n-ar îndrăzni să se bage. Cei ce au trecut printr-un război recunosc că uneori frica îţi poate salva viaţa, deci nu-i chiar de condamnat. Uneori e bine să-ţi fie frică, mai degrabă lipsa fricii trebuie să-ţi dea de gândit (asta, evident, dacă nu cumva te cheamă Superman sau Chuck Norris).

pret lei versus pret euro imobiliare

Pot fi curajoşii cumpărători condamnaţi pentru greşelile făcute ? Pot, dar cu circumstanțe atenuante: cei mai mulţi (excludem speculanţii) nu au dorit decât să aibă un cămin. Atât. De unde să fi ştiut că nu vor fi decât nişte victime şi că vor umple sec o statistică tristă sau o pagină nefericită din istoria economică sau imobiliară, la capitolul „Bule speculative”, paragraful „Bule imobiliare” ?

Nu vreau să fac acum pe deşteptul sau viteazul de după război. Dar nici nu putem să omitem faptul că cei plini de curaj au pornit la drum fără hartă, cerând indicaţii din mers şi ajungând într-un final într-o fundătură. Viaţa continuă totuşi, oriunde ar fi ajuns.

„Vând tone de curaj pe un gram de minte”. A zis-o oare măcar unul ?

Anunțuri

21 de răspunsuri la „Curajul de a lua viaţa în piept

  1. Nimeni nu s-ar fi gandit in 2008 la o schimbare atat de brusca a contextului economic.
    Cunosc caz dramatic – cuplu care a luat credit in acea perioada, o suma halucinanta pentru prezent, apartament scos la licitatie (nu au mai putut plati ratele, si in paralel si-au dat seama cu cat a scazut valoarea apartamentului), insa ei raman sa plateasca datoria pe inca cel putin 15-20 de ani (avand in vedere ca la noi nu exista notiunea de faliment personal, cum vor plati acea datorie in continuare… numai D-zeu stie). Intr-un cuvant, vieti distruse, visul de a avea un camin si o viata de familie decenta spulberat. Nu trebuie condamnati si pusi la zid, greseala este evidenta si consecintele sunt pe termen lung si foarte lung, si sunt o „pedeapsa” suficienta pe care trebuie sa o duca.

    • Preturile locuintelor nu au inceput sa scada in 2008 din cauza crizei, ci pentru ca balonul imobiliar se sparsese, nu mai avea unde sa se umfle (de fapt, poate ca s-ar mai fi umflat un pic, nu vreau sa „subestimez” dementa romanilor 🙂

      E adevarat, nu trebuie pusi la zid. Dar sa nu uitam nici ca acei dintre noi care ne-am dorit in 2008 si ne dorim si acum sa cumparam o locuinta la preturi normale (unii le spun mici, eu le zic normale) nu putem (inca) datorita precedentului pe care ei l-au creat. Altfel spus, nu sufera doar ei, ci si ceilalti din jurul lor. Fara asemenea curajosi, vanzatorii nu ar mai visa acum la preturi de bula.

      • Ma indoiesc ca mai exista vreun om zdravan la cap care inca mai viseaza la intoarcerea preturilor de bula. Trendul actual este clar – scaderi masive nu vor mai fi, probabil vor fi in continuare scaderi de 5-10% in urmatorii ani. Daca ar disparea Prima Casa, cu siguranta scaderile ar fi mai mari, mai ales la apartamentele comuniste.

  2. Curajul intotdeauna este o calitate. De multe ori curajul este confundat cu inconstienta, iar inconstienta poate fi un defect.

    Stau de vorba cu oameni care au facut credit(oameni tineri, sub 30 de ani, cu facultate, care lucreaza pe salarii relativ mari) care nu cunosc ce este principalul unui credit, ei stiu doar ca: „la inceput se plateste dobanda, pe urma platesti creditul”. Ma uit la el avand OCC, scarpindandu-ma dupa ceafa si intrebandu-ma cu ce-am gresit sa-l am prieten.

    Am doi amici casatoriti de curand, merg din banca in banca si incearca sa obtina cel mai mare credit posibil, singurul lucru care ii intereseaza este: „cat imi da banca”. Le-as spune eu… banca va da suma maxima la care CREDE ca nu intrati in faliment…dar nu-i pasa foarte tare daca e credit de tip „prima coasa”, acel credit e garantat de stat. Si GARANTAT nu inseamna ca e bine pentru voi, inseamna ca e bine pentru banca, din contra, voi platiti „garantarea” pentru ca altfel n-ati primi in veci creditul… sunt sanse prea MARI sa intrati in faliment la prima adiere de vant, nu-i nevoie de furtuna, iar banca stie asta, dar cata vreme face profit nu-i pasa, nu-i pasa nici de voi, nici de dorintele voastra, nici de banii vostri, banca marcheaza profitul, statul marcheaza pierderea si voi marcati o viata plina de datorii. Aurul este moneda regilor, argintul este moneda oamenilor liberi, datoria este moneda SCLAVILOR. Un om LIBER nu are datorii.

    PS: OOC = ochii cat cepele.

    • Iarta-ma, dar tu ce intelegi prin „principal”? Oricat de simandicoasa definitie ai incerca sa-i dai, cel mai simplu e definita ca „suma originala imprumutata, separata de orice comisioane sau dobanzi”. Cand ei spun ca la inceput „platesc dobanda si apoi creditul” nu gresesc prea mult (ok, nu iau in calcul si comisioanele de administrare/asigurare incluse in rate): asa esaloneaza majoritatea absoluta a bancilor platile pentru o suma acordata cu imprumut („credit”). Deci de ce faci ochii cat o leguma?

      • Iar fac ochii cat cepele. Nu e nicio definitie simandicoasa:

        Principalul e datoria ta catre banca, cat trebuie sa platesti ca sa inchizi creditul.

        Tu platesti dobanda la PRINCIPAL, nu la cat ai imprumutat. E o rostogolire lunara a creditului, din care tu platesti de fiecare data o mica parte din datorie(PRINCIPAL)+ dobanda aferenta. Daca se merge pe varianta de rate egale, vei plati foarte putin din Principal in primii ani, dar asta pentru ca suma datorata ca dobanda e foarte mare, nu din alta cauza(ca asa iti esaloneaza banca). Nimeni nu stie cat vei plati tu ca dobanda bancii, deci e aberant sa crezi ca banca iti poate cere intai dobanda la credit(nici ei nu stiu cat va fi suma totala platita la sfarsitul creditului, NIMENI nu stie asta decat la final, cand s-a platit ultima transa).

        • @ Cristian & Heto:

          Datoria catre banca e reprezentata de soldul creditului, principalul e partea din rata care se scade din respectivul sold (de ex: imprumuti 30.000, rata e 150 euro, din care in cazul primei rate platite, abia 40 de euro reprezinta principalul, iar restul de 110 este dobandă. Dupa prima luna, soldul creditului devine 29.960 euro. Abia dupa vreo 15 ani dobanda platita lunar ajunge sa fie egala cu principalul, adica 75 euro; asta in cazul ratelor lunare egale, mai exista si posibilitatea ratelor descrescatoare sau crescatoare in timp).

          @ Heto: daca dobanda ar fi fixa, s-ar sti cati bani vei plati in contul dobanzii, deci s-ar putea, la o adica, cere dobanda in avans. Sistemul actual nu e foarte departe de situatia asta 🙂
          Cand faci creditul ti se prezinta un desfasurator, dar e bazat pe dobanda din luna respectiva. Cum dobanzile sunt de cele mai multe ori variabile, cu fiecare modificare a dobanzii se va genera un nou desfasurator (practic se calculeaza un nou credit, in care soldul din luna respectiva e noua suma de imprumut iar dobanda e cea nou modificata).

        • Cata vreme poti plati anticipat, cu dobanda variabila sau poti face refinantari… nu vei putea stii niciodata cat vei plati la sfarsit :). Si iar ma scarpin dupa ceafa… nici eu nu stiam ce e „principalul”…macar am o scuza, n-am credit…

          Niciodata sa nu crezi ca le stii pe toate, un om care le stie pe toate nu mai poate invata nimic.

        • Si asta e adevarat, desfasuratorul e doar o estimare facuta pornind de la premisa dobanzii ce nu se modifica si a platilor facute lunar, fara plati anticipate sau refinantari.

          Stai linistit, si prin banci sunt destui (mai ales cei ce nu lucreaza pe creditare) care se incurca in termeni. Si eu ii mai incurcam pana nu demult (in meniul de sus exista un calculator de rate, te poti juca cu el facand simulari de credit, in principiu e identic cu cel folosit de banci).

        • Stiu calculatorul de rate, eu sunt mai lenes asa ca il folosesc pe asta:
          http://www.vreaucredit.ro/calculator-credite/rata-lunara/

          Apropo, inca suntem in trendul de scadere 5% anuala, cu tendinte de stationare. De 5 ani lumea asteapta si se uita la vitrina, nu o sa mai mearga multa vreme asa. Deja simt nerabdare in jurul meu, atat din partea celor care vor sa cumpere cat si din partea celor care vor sa vanda.

        • Parca nu-s de acord cu scaderi de doar 5% pe an. In orasul meu se vindeau prin 2008 2 camere decente cu vreo 65.000€. Daca aplic o scadere de 10% de la an la an, imi rezulta cifrele urmatoare:

          2008 65000
          2009 58500
          2010 52650
          2011 47385
          2012 42647
          2013 38382 (estimare)

          Pana in 2012, cifrele mele sunt conforme cu realitatea (in unele cazuri preturile au fost chiar mai mici). In scenariul scaderilor anuale de 5%, preturile din 2012 ar fi cu abia 22% mai mici fata de 2008 Asa de putin au scazut preturile in urbea ta ?

        • Principalul nu e neaparat ‘partea din rata care se scade in soldul creditului’. Sau nu numai.
          Principalul este in primul rand ‘soldul creditului’ in ziua 0 a luarii creditului.
          „Nominal, principal, par or face amount is the amount on which the issuer pays interest, and which, most commonly, has to be repaid at the end of the term.”
          Asta e la un bond. Cum toate creditele de consum/imobiliare sunt teoretic derivate din teoria bondurilor, principalul a ramas in primul rand cu sensul asta. Dupa aia, multumita interpretabilitatii termenului (si desteptaciunii oamenilor), s-au impamantenit si variantele:
          – partea din suma care ramane de plata, atunci cand platesti o rata
          – partea din rata platita care scade soldul creditor al unei ipoteci
          Asa cum demonstreaza si @basme, atata timp cat banca zice „tu-mi platesti in primele x rate doar sau majoritar dobanda” – expresia „platesc dobanda si apoi creditul” este corecta (cu mentiunea ca ambele sume – dobanda si creditul – se modifica lunar) 🙂
          Babuta-profesoara-de-matematici-financiare din facultate insista tot timpul sa folosim ‘sold creditor’ la calculele pentru un imprumut. Stia ea ce stia 🙂

          Daca vreti sa radeti (sau plangeti) un pic, mergeti in orice banca si cereti-i unui ofiter de credite sa va ofere 2 simulari pe 12 luni pentru 1 credit de consum si unul de tip ‘card de credit’ in functie de niste rate variabile, platite la timp sau cu intarziere, in care sa includa si costuri suplimentare. Majoritatea se feresc de asa ceva – pentru ca habar-n-au sa faca asta perfect (si oricum e un proces care dureaza o țâră). Se rezuma la ‘domnule, e bine sa platiti la timp’.

    • Da,eu fac parte dintre cei ce au devenit sclavi pentru o garsoniera in 2008.
      Mi-am sacrificat insa cinci ani din viata pentru a o plati anticipat si a reduce pagubele pe cat posibil.In viata mea nu m-am simtit mai pacalita si umilita de banci ca in perioada in care faceam depuneri anticipate.Parca ii furam,asa se comportau.Bine ca am scapat!!!

  3. @Florin, iti raspund aici(urbea mea e Brasovul, dar n-are legatura prea mare urbea cu scaderile):

    Momentul de la care incepe scaderea cu 3-10% anual e imediat dupa calmarea spiritelor, nu in crahul din 2008-2009 cand au scazut preturile la jumatate in 9 luni. Momentul l-as alege in iulie 2010. Uiti ca oamenii se opun schimbarilor, vanzatorii se vor opune trendului descrescator cat de mult va tine de ei. Am putea asista la o scadere mai mare si o asezare a preturilor pe un trend crescator(apropiat de valoarea inflatiei anuale), asta doar daca vor incepe executarile silite, dar acestea nu vor fi pe scara larga inainte de 2015. De ce? 2014 e an electoral, ponta nu va face nimic care sa-i strice sansele sa ajunga presedinte si are suficiente parghii ca sa intarzie eventualele „nedreptati sociale”. Din 2015 vom mai vedea ce va mai fi, deja e prea departe ca sa „profetim” ce va fi.

    @Cristian: ce imi plac mie oamenii care intind plasa si asteapta pestele sa intre singur in ea, stiind exact raspunsul, dar mergand pe nuantarea lui ulterioara, dupa ce „pestele” s-a comis.

    • Da, dupa ce ti-am raspuns mi-am dat seama ca scaderile nu au fost si nu sunt de obicei liniare. Ce calculasem eu era o medie, care in principiu se aplica, dar nu e conforma cu realitatea (am avut scaderi masive in 2008-2009, dupa care scaderi mult mai mici). S-a ajuns in acelasi punct, dar venind pe drumuri diferite.

      Spuneai mai sus ca „De 5 ani lumea asteapta si se uita la vitrina, nu o sa mai mearga multa vreme asa. Deja simt nerabdare in jurul meu, atat din partea celor care vor sa cumpere cat si din partea celor care vor sa vanda”. Pana acum, mi se pare ca cei ce au cedat au fost mai degraba cumparatorii (fundamentele economice sunt de partea lor, dar cei mai multi uita de ele si cumpara totusi), dar nu stiu ce ai vrut sa spui: vor ceda cumparatorii, vor ceda vanzatorii ?

      • Nu stiu daca va ceda cineva, stiu doar ca e nerabdare, toti asteapta ceva. Sunt unii care ar putea cumpara si se intreaba daca merita cei 5% pe an asteptarea(cam 2000-2500 de euro pe an, cam cat chiria). Cred ca trendul de scadere va continua, dar in acelasi timp cred ca se va mari si numarul de tranzactii.

        E oarecum o situatie ciudata, preturile n-au scazut cat credeau unii ca vor scade in ultimii 3 ani(vezi tavanulfals), executarile silite sunt intarziate voit de catre toata lumea, legea falimentului personal nu va trece prea curand de parlament, exista inca mirajul de a fi „stapan” pe tarlaua ta, chiriile sunt mari(chiriile in Romania sunt exagerate, dar inca sunt mici in comparatie cu pretul caselor). A aparut „prima casa”, program care da liniste bancilor, credite ieftine(comparativ cu alte credite) cumparatorilor si preturi umflate proprietarilor, Multe credite, imobiliare si nu numai acordate in ultimii 10 ani, toate astea pe o bula imobiliara de proportii foarte mari care se dezumfla… nu cred ca vom mai vedea un asemenea concurs de imprejurari vreodata.

        Cred ca nu privim corect pretul caselor. Nu poti sa vorbesti de o casa cum vorbesti de o masina, o casa va avea intotdeauna inclusa in pret si valoarea terenului(Indiferent daca e apartament sau nu). De asemenea trebuie tinut cont de valoarea de inlocuire a acelui produs. Trebuie sa vedem la ce pret se poate construi. Sa fie 200 de euro/mp? Sa fie 400? Nu stiu, pe cine am auzit ca a construit in regie proprie, au construit undeva in jurul a 350-450E mp, la cheie. Dar au construit case, nu blocuri. Tind sa cred ca blocurile sunt mai ieftin de construit(pe principiul discountului la cantitate, desi nu sunt foarte sigur).

        Daca e sa facem un calcul corect, cred ca pretul la care tinde piata este de 28-34 000 de euro un apartament de 2 camere in Bucuresti.

        Pe ce ma bazez cand arunc suma asta la inaintare. Pai pe IPC marfuri nealimentare, care a fost de 1087% in perioada 1998-2013. Pe cursul valutar din 1998 si pe valoarea in lei a unui apartament + graficul lui renderman. La acest pret se va adauga un indice de devalorizare inerent oricarui produs in lumea noastra, dar pe care nu pot sa-l stabilesc.

        Problema principala e ca pe aceasta piata exista forte puternice, care trag de preturi intr-o directie sau alta incat, desi avem pretul la care tinde piata, nu vom stii ce se va intampla, nu cred ca vom avea o aterizare lina pe pretul inaintat de mine, din contra, cred ca va exista o perioada in 4-5 ani in care fortele care trag acum in sus de preturi(PC, intarzierea executarilor silite + bula imobiliara din 2005-2008 care inca lucreaza in psihicul oamenilor) vor face ca pretul imobilelor sa se duca mai jos decat ar fi fost normal. O asezare corecta a preturilor? poate in 20 de ani. Ce coboara, trebuie sa urce, ce urca, trebuie sa coboare. In anii 90-92, pretul caselor era mult subevaluat, in 2006-2008 era mult supraevaluat. Au trebuit 15 ani ca sa se intoarca roata. Tot cam atat cred ca va lua si acum. Mai aveti rabdare?

        • Preturile nu au scazut in ultimii 3 ani pe cat preconizasera unii si pentru ca e greu ca iei in calcul comportamentul haotic al cumparatorilor. (Aproape) cu totii stim care sunt motivele pentru care preturile ar trebui sa scada, dar regulile astea se aplica pe o piata matura. Romanii insa nu sunt maturi financiar, si de aici comportamentul lor ce sfideaza regulile. E ca si cum ai paria cu Gigel ca nu are curaj sa-si bata un cui in talpa. Un om normal nu ar face asta, dar daca vrea, Gigel iti dovedeste ca are curaj. Pe mine ma amuza cei ce cumpara si peste 3 luni iti spun „vezi ca nu au mai scazut mult ?” Pai cum sa scada, Gigele, cand tu si altii ca tine ati pus umarul la mentinerea preturilor ?

          E mai complicat de discutat pretul unui apartament nou, sunt si unele costuri ce se adauga la un bloc, desi in aceeasi masura poti spune ca alte costuri se diminueaza (intre noi fie vorba, amicul nostru Julio stie mult mai multe decat noi despre asta, dar ce folos ? Degeaba vorbesti de costuri daca nu vorbesti si de profit. Or fi relativ fixe costurile daca vrei sa construiesti un bloc, dar profitul dorit de un dezvoltator poate varia destul de mult).

          450€/mp la cheie suna realist, si eu am auzit aceleasi cifre pentru case (construit cu o echipa specializata), daca nu incluzi si terenul (adica inca 10-15 mii de euro). Si ajungi la suma de 60.000€ pentru o casa de 100mp construiti (desi am auzit si cazuri de 150mp la acelasi pret), aproximativ 75mp utili, si vreo 300-400 mp de teren in jurul ei (la periferie sau foarte aproape de oras, maxim 5km). Dar ai si dezavantaje (distanta fata de oras, lipsa canalizarii, transport in comun uneori deficitar etc).

          Mie mi se pare ca principalul factor care trage de preturi in sus e Prima Casa. Cred ca daca nu exista, am fi ajuns la nivelul preturile din 2013 undeva la inceputul lui 2010. Iar daca maine nu am mai avea Prima casa, preturile s-ar duce rapid in jos (intr-o seara, la TV, povestea un imobiliar ca in decembrie se dublase numarul anunturilor de vanzare apartamente vechi pentru ca se zvonea ca va aparea Noua Casa). Nu stiu cate anunturi erau in noiembrie, dar stiu ca din decembrie incoace si eu m-am uitat la numarul total al lor si s-a vazut o scadere de vreo 50% în lunile urmatoare. EU ma gandeam ca a scazut numarul de anunturi, dar de fapt de la inceputul anului numarul lor a scazut pentru ca probabil si zvonurile legate de Noua Casa s-au mai spulberat, prin urmare a mai crescut optimismul vanzatorilor si s-a revenit la numarul din noiembrie.

          Eu rabdare mai am. Cumpararea unei locuinte nu mai e prioritara, mai degraba gasirea unei chirii in care sa pot sta cativa ani linistit.

    • @Heto: fara suparare, dar si mie-mi plac oamenii care aduc in discutie greseala altora, vehiculand un contra-argument eronat. Sa zicem ca suntem „chit”. 🙂

      • nu, nu, mie CHIAR IMI PLAC oamenii care intind plase de genul acesta, arata ca stiu sa aiba rabdare, ca au inteligenta si ca ai ce invata de la ei. Ca merita urmariti pe termen lung.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s