Popeştii contra Ioneştii – despărţirea

Nişte neserioşi, dragă ! De la început. Le spusesem că va dura 2-3 săptămâni maxim până ne mutăm şi eliberăm apartamentul. A durat aproape 4, ce mare brânză, trebuiau sa fie şi ei înţelegători, nu ? De plătit au plătit la timp şi chiria, şi cheltuielile, n-am ce zice, dar de reparat ceva, nici vorbă: a adus la un moment dat bărbatu-meu piesele pentru masa din bucătărie, da’ ce, s-au sinchisit să repare ei ? Şi când a fost să facă revizia apometrelor, au tot lungit-o vreo lună şi ceva: că s-ar duce ei dar nu cunosc instalator care să le scoată, că laie, că bălaie, până la urmă tot noi am rugat pe vecinul instalator să monteze altele noi, că şi-aşa erau vechi.

Şi cam sălbatici, pe cuvânt ! Le-am zis de nu ştiu câte ori să vină pe la noi, să mai stăm de vorbă, să ne mai cunoaştem, că doar nu era aşa de mare diferenţa de vârstă. Dar parcă vorbeam la pereţi: dădeau din cap că da, dar nici nu ne anunţau când aveau timp liber într-un weekend.

La plecare ? Să te ţii: pe pervazul exterior de la dormitor am găsit numai boabe de grâu şi urme de găinaţ: cică hrăneau turturelele, că veneau în fiecare zi şi nu fugeau dacă deschideai geamul să le pui de mâncare. La bucătărie nu ştiu cu ce au curăţat aragazul, dar capacele arzătoarelor erau cam gri iar cuptorul a rămas plin de făină. A, şi le-am zis să plătească şi facturile ce aveau să vină în ultimele lor zile, dar au făcut pe proştii, ne-au tot arătat o listă cu calcule şi au zis că acoperă banii rămaşi din chirie. În rest, era destul de curat, că i-am avertizat să nu lase mizerie.

*****

Nişte nesimţiţi ! Din prima zi. Când am văzut prima oară apartamentul, nu mai ştiau cum să ne îmbuneze: au promis că vor vărui (culmea: nu era neapărat nevoie, doar pe hol), că vor repara masa din bucătărie, că poate vor schimba tâmplăria de la balcon anul viitor. Ne-au zis că vor elibera apartamentul în 2, maxim 3 săptămâni, şi când colo a trecut aproape o lună. Şi dacă nu îi sunam de câteva ori în ultimele zile, cred că mai aşteptau până să ne dea cheia. Când colo, să vezi surpriză: varul – lipsă, reparat masa din bucătărie – lipsă, curăţenie necesară – lipsă, deşi cucoana ne tot spusese în ultimele zile că se ocupă de asta. Dulapurile din bucătărie erau la pachet cu un jeg subtil, de cameră în care se fumase multă vreme, aragazul nu mai fusese curăţat de mult, aspiratorul – dacă îl aveau – nu părea sa fi fost folosit cu lunile, frigiderul a mirosit vreo 2 săptămâni deşi am încercat multe metode de a-l curăţa. Dacă ar fi plecat chiriaşi, măcar aveau pe cine da vina, dar plecau chiar ei, proprietarii. Ce era să mai zici, cu bagajul deja făcut ? Ne-am mutat şi am început să căutăm chirie de-a doua zi.

Ne-am mai trezit şi cu haine lăsate prin dulapuri, cireaşa de pe tort fiind sertarul cu chiloţii lu’ madam, pe care i-am înapoiat după câteva zile, când a venit să ne întrebe cum ne simţim şi dacă nu am găsit ceva haine uitate. El a promis că repară totuşi masa cu prima ocazie, scuzându-se că nu a mai avut timp. La vreo luna chiar a venit cu piesele, promițând că va reveni şi pentru reparaţia propriu zisă. De venit nu a mai venit, poate şi pentru că le-a plăcut improvizaţia făcută de noi, atât de subtilă că nici nu-ţi dădeai seama de ea (masa putea fi folosită acum fără probleme, deşi nu ştiu cum mâncaseră ei pe o masă strâmbă). Dar de reparat nici nu am reparat-o, doar nu eram nebun: se angajase să o facă, să fie sănătos. Stricăciunile făcute de noi le-am reparat, normal, dar nu era cazul aici. Am cumpărat chiar şi mânerul lipsă pentru dulapul de pe hol, dar l-am luat înapoi la plecare, de-al dracu’. Cu siguranţă îl văzuseră montat când mai veneau după chirie, dar nu au avut curaj să întrebe nimic când l-au văzut lipsind la plecarea noastră.

Când le-am spus că trebuie făcută revizia apometrelor, i-am anunţat că mă duc bucuros cu ele la metrolog, dar că nu cunosc nici un instalator care să le demonteze. A durat peste 2 luni până s-au mobilizat: când ne întâlneam, îmi tot spuneau să-i sun ca să le reamintesc. Păi ceapa mă-sii de treabă, eşti amnezic sau cretin ? Într-un final au găsit instalatorul: era vecinul de etaj, eu mă gândisem că aduc unul din America și omul are probleme cu viza.

La plecare aş fi vrut să lăsam, drept răsplată, acelaşi jeg pe care îl găsisem, dar de unde să-l mai iei ? Praful fusese deja aspirat, dulapurile le ştersesem oricum, frigiderul nu mai mirosea, aragazul era şi el curat. Tot ce-am putut lăsa mai murdar a fost cuptorul – de-al dracu’ – fiindcă îl folosisem intens. Şi când colo, madam era nemulţumită că arzătoarele aragazului fuseseră curăţate cu cine-ştie-ce-soluţie care le înnegrise. Normal că nu ştia cu ce fusese curăţat, era soluţia lăsată de ea printr-un dulap, dar nu cred ca o folosise prea mult şi nici nu avea de gând să o folosească, din moment ce nu o luase cu ea. Am crezut că îi dau cu ceva în cap când, cu o săptămână înainte de plecare, a avut tupeul să ne roage să lăsăm curat, să nu rămână, citez, „noroi prin casă”. Asta după ce la fiecare vizită îşi găsise apartamentul mai curat decât atunci când era locuit de ei.

Şi auzi tupeu, cică să plătim noi ultimele facturi, pentru că după ce va veni întreţinerea şi celelalte şi vom putea face bilanţul, ne vor returna banii plătiţi în plus (se temeau probabil că am consumat ca nebunii ultima lună). Păi stai aşa, nenicule: ţi-am lăsat jumătate de chirie care acoperă lista cu facturi ce nu au fost plătite plus estimarea facturilor viitoare, ce garanţie am eu că îmi returnezi apoi banii dacă plătesc în plus ? Popeştilor, v-aţi pierdut şi minţile odată cu chiloţii ?!

Anunțuri

3 răspunsuri la „Popeştii contra Ioneştii – despărţirea

  1. Ce se fie oare cu articolul asta ? (de fapt sunt 2, ca prezentul e o continuare).
    Scince-fiction ? Drama ? Comedie ? Pamflet ? …
    Pai, eu cred ca e o poveste de dragoste intre Ionesti si cum razbat ei in viata impreuna.
    Ce romantic ai devenit !

    „Ce fraier ! Unde vede asta dragoste in poveste ?” – ar spune multi care citesc postarea. Fraier ? cu siguranta un mare DA. Asta nu vede ca e vorba despre masa din bucatarie, revizia apometrelor, turturele, pervazul de la dormitor, aragaz ?
    „Fraierul” a citit. Dar astfel de exemple sunt des intalnite in relatia proprietar – chirias. Si pot fi altele chiar ingrozitoare.
    As putea incepe sa-mi dau cu parerea si despre niste calcule pe care ar trebui sa le faca Ionestii in privinta cumparatului unei locuinte – dar ma feresc, intrucat toata lumea se pricepe la asa ceva, iar Ionestii „sunt niste fraieri” care nu realizeaza ca un apartament supraevaluat „e o investitie”. Ca doar, proprietar = SEF ( sau boss, sau general manager, sau CEO, pentru cei ce nu inteleg limba romana). Fiind proprietar, nu mai trebuie sa discuti despre masa din bucatarie. E a ta, prin urmare o poti face surcele daca e din lemn. Pentru cei care prefera blat de sticla cu picioare cromate = cioburi + fier vechi.

    „Am crezut că îi dau cu ceva în cap când, cu o săptămână înainte de plecare, a avut tupeul să ne roage să lăsăm curat, să nu rămână, citez, “noroi prin casă”. Asta după ce la fiecare vizită îşi găsise apartamentul mai curat decât atunci când era locuit de ei.”
    Ce ar trebui sa observ ? ca Popestii, care se simteau excelent in cocina lor, doresc ca altcineva sa lase apartamentul curat la plecare ? Dar curatenia nu este apanajul parvenitului. El doar are pretentii.
    Dar de unde vine parvenitismul ? Din dorinta de a fi perceput ca sef. Romanul e bolnav de sefie. Iar orice sef roman are in subordine niste obiecte (nu oameni). Ionestii au fost priviti in rol de subordonat, ca doar Popestii erau ditamai proprietarii, iar Ionestii niste parliti. Sefia = Popestii = AVEAU.
    Curatenia exterioara reflecta curatenia interioara si „omul sfinteste locul”.
    De aici si povestea de dragoste. Relatiile dintre Ionesti sunt curate, nepatate de mocirla tipic romaneasca. Dar nu poate exista o dragoste sincera si intre 2 imputiti ? Raspunsul este NU, intrucat ei simt caldura unei imbratisari cu un zid. Sau cu o tabla (referire la o masina neaparat de fite), sau cu un lant la gat, sau cu niste picioare puse pe bordul unei masini (sa se vada oja neaparat de un rosu aprins), sau cu excursii in locuri exotice, sau cu ……

    P.S. 1 – nu este o lauda adresata Ionestilor. Mai mult mi-e teama sa nu ajunga ca Popestii. Pentru ca numarul lor e coplesitor si se pot trezi, fara sa vrea, ca au fost dusi de val.
    P.S. 2 – pe cand science-fiction ?
    P.S. 3 – oare e vorba despre romantism ?
    P.S. 4 – mai aduc si eu putina „culoare” in postari.

    • E si un pic de SF, pentru ca prima parte e imaginata, nu stiu ce or fi spus Popestii despre noi, pot doar banui. Si am mai scris si cu alte ocazii parabole/alegorii, inspirate foarte mult din viata reala.

      „e o investitie” – da, am auzit la stiri acum cateva seri, ca oamenii au reinceput sa cumpere pentru ca le-a crescut apetitul pentru „investit in imobiliare”.

      „omul sfinteste locul” – de acord, mi-a fost drag apartamentul lor si nu as fi plecat daca nu aveam vecini tampiti, desi ma plangeam uneori de lipsa spatiului. De apartament imi voi aduce minte cu drag. De proprietarii lui, nu prea.

  2. Science-fiction
    „Popestii au eliberat apartamentul in 2 saptamani. De la ultima intalnire au zugravit si holul, au facut curatenie „luna” in apartament, au reparat micile stricaciuni ale obiectelor de mobilier si au facut si revizia apometrelor (ca doar intra in sarcina lor ca proprietari). Adica s-au comportat ca niste oameni civilizati, dand dovada de respect fata de chiriasi (situatie incredibila in tarisoara noastra).
    Si astfel, Ionestii s-au mutat fericiti in blocul unde nu urla la maxim manelele non-stop, fara restantieri, fara clasicul jeg pe casa scarii, fara mirosurile civilizatiei de pe casa scarii, fara gandaci si sobolani, ….. ”
    Sa-ti mai dau exemple de astfel de texte si situatii science-fiction ?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s