Das ist gut

Hayden-Panettiere-at-OktoberfestŞtii cum fac nemţii ? Stau în chirie până ajung pe la 30 de ani. După care se căsătoresc şi închiriază un apartament mai mare, cu vreo 2-3 dormitoare, pentru ei şi viitorii lor copii, plătind lunar vreo 1000-1500€. După 20 de ani, când copiii îşi iau zborul, închiriază ceva mai mic, cu 1-2 dormitoare, pentru care plătesc sub 750-1000€. Au deja 50 de ani şi în tot acest timp au economisit, lunar, măcar 500€. Peste încă 15 ani vor ieşi la pensie şi vor fi economisit peste 200.000€. Acum se pot retrage fie într-un oraş mai mic, fie mai spre periferie, dacă nu locuiau deja acolo. Mobilitatea nu mai intră în discuţie aşa că îşi pot cumpăra din economii un apartament micuţ. Le mai rămân bani şi de concedii prelungite, măcar 50.000€. Nu toţi pot economisi 500€ lunar, dar chiar şi cu 250 scapă de grija locuinţei. Oare românii de ce nu pot face la fel ? Mai sunt şi cei care cumpără prin credit, mult mai devreme, dar ei nu concep să nu ai strâns un avans de cel puţin 25%„.

Aşa mi-a povestit un prieten plecat în Germania. Judecând după întrebarea lui, fie e naiv, fie e uituc. Răspunsul e însă simplu: românii nu își cultivă răbdarea, ei vor să fie proprietari azi. În plus, nici nu obişnuiesc să îşi schimbe oraşul (ci mai degrabă ţara) pentru un loc de muncă mai bine plătit. Şi, poate cel mai important, ei consideră că banii daţi pe chirie sunt bani pierduţi. Din exemplul de mai sus ai zice ca reiese taman contrariul. Dar ce ştiu nemţii ? ‘ai de capu’ lor !

Am şi eu însă întrebări pentru prietenul meu: cum naiba de mai apelează nemţii la agenţi imobiliari ? Ok, ei au cultul serviciilor, nu schimbă un bec singuri, dar totuşi. Mai ales că mai sunt şi pe la ei specimene interesante, care, că tot veni vorba de becuri, îţi spun că nu poţi veni la vizionare decât în timpul zilei, pentru că locuinţa nu are becuri în dulii (şi ar fi peste puterea lor să aducă 5 becuri pe care să le înfileteze pentru a-şi putea lua comisionul).