Dialoguri în zona crepusculară (V)

– Nemţii nu o duc chiar aşa de bine. Uită-te la maşinile pe care le cumpără.

– Păi nu cumva or fi ei mai chibzuiţi şi cumpără maşini mai ieftine decât îşi permit ?

– Mda, dar oricum, cei mai mulţi nu duc o viaţă uşoară. În plus, majoritatea stau toată viaţa în chirie, iach !

– Şi ce e aşa de ciudat în asta ? Oricum, destui de mulţi cumpără la pensie ceva, din banii pe care i-au economisit până atunci.

– Şi ce rost mai are să cumperi la bătrâneţe ? În plus, poate vrei sa schimbi şi tu ceva prin casă: în chirie cum faci asta ?

– Dar tu ştii că în Germania apartamentele se închiriază nemobilate, deci le amenajezi cum vrei tu, nu ?

– A, da ?

***

– Nu suntem căsătoriţi, dar ne uneşte rata la apartament, e pe numele amândurora. Şi sincer, contractul ăsta e mai puternic decât certificatul de căsătorie !

***

– Pentru ce să pun bani deoparte ? Băi, eu dacă vreau să-mi cumpăr ceva, îmi cumpăr ! Şi dacă nu îmi permit, înseamnă că trebuie să-mi schimb jobul. Excepţie fac maşina şi casa, acolo nu ai cum să te descurci fără rate.

***prostie-mardale

– Şi vrei să faci rată pentru apartament?

– Da, dar pe maxim 20 de ani.

– Păi tot un drac, de ce nu faci o treabă ca lumea ? Mai pui 15.000€ şi faci rată pentru o casă pe 30 de ani. Plăteşti până la pensie, adică toată viaţă, dar măcar ştii o treabă !

***

– Uite, vezi mucegaiul de pe peretele pe care e montata centrala termica ? Acum nu se vede, ca am dat cu spray şi a dispărut. Momentan. Dar mai este în spatele mobilei şi acolo nu pot ajunge. Evident, când am închiriat apartamentul proprietarul a tăcut chitic, nu a spus nimic de asta.

– Păi şi ţie ce-ţi pasă, doar nu e apartamentul tău.

***

– Cam lung concediul, am crezut că ţi-ai luat concediu fără plată.

– Mi-aş fi luat, dar din ce bani mâncam ?

– Din economii ?!

– Care economii ?

– Nu ai nimic pus deoparte ?

– Nu prea.*

________________

* omul nu are rată pentru locuinţă (a avut pentru maşină), nu plăteşte chirie, nu are copii, are serviciu stabil şi bine plătit de ani buni.

Dialoguri în zona crepusculară (IV)

– Ce fraieră eşti, fată ! În locul tău aş face fără să-i spun un credit de nevoi personale fără ipotecă pentru banii care vă mai lipsesc, aş veni cu ei acasă şi i-aş zice: Uite, acum avem toţi banii, cumpărăm sau nu apartament ? Eu cred ca nu ar mai avea de ales*.

***

– Tu lasă planurile de cumpărat maşină ! Ia-ţi casă, să ai unde sta, şi după aia o să-ţi iei poate şi maşină.

***

– Colega mea a trebuit să facă repede credit: soţul urma să apară în biroul de credite şi nu mai puteau să ia după aia, i-ar fi luat în calcul numai salariul ei. Acum stau la casa lor, e fain. Da, el a rămas între timp fără serviciu, dar bine măcar că au apucat să cumpere, nu ? Cum mai luau ei acum credit ?

 ***

– Noi vrem să ne facem casă. Pentru apartament am făcut credit în 2007 şi l-am putea vinde acum ca să plătim o parte din costurile casei, dar am băgat mulţi bani în el şi nu mai luăm pe el cât am dat**. Aşa că îl păstrăm pentru copii şi facem alt credit pentru casă.

minimalistic-stupidity_00251091

____________________________

[*] există destui care cred că singurul motiv pentru care o familie nu îşi cumpără o locuinţă e lipsa banilor (economisiţi sau împrumutaţi). Cum adică nu ai bani ? Doar nu trăieşti în pădure, nu găseşti o bancă pe aproape ?!

[**] e foarte interesant cum fazanii victimele bulei imobiliare nu îşi fac niciodată mea culpa: nu vei auzi aproape niciodată din gura lor expresii de genul „mi-am luat o ţeapă cât casa” sau „am cumpărat în timpul bulei imobiliare”. Cel mult vor ciripi un „ştiu că preţurile au mai scăzut”. La fel cum la ştirile de la ora 7 se vorbeşte de „criza imobiliară începută în 2008”, nicidecum de spargerea bulei imobiliare. Să înţeleagă tot poporul că în 2008 s-a întâmplat ceva rău, nu ceva bun. Iar Prima Casă e iarăşi bună, nu rea, doar a zis la ştiri că e pentru ajutat tinerii.

Dialoguri în zona crepusculară (III)

Dialog

– Da’ Isărescu ce e ? Ministrul economiei ? A, ceva la BCR.

***

– Şi alte venituri nu aveţi ? Bonuri de masă ? Mai putem lua în calcul şi salariul soţiei. Staţi, că l-am pus deja. Atunci mai puteţi veni cu alți garanţi, până în 65 de ani, de exemplu părinţi, chiar dacă sunt pensionari. La veniturile pe care le-am luat deja în calcul nu pot să vă dau o rată mai mare de 1000 de lei.

***

– Creditul în euro e mai bun. De ce ? Pentru că dobânda e mai mică. Oricum, nu mi-am bătut capul prea mult: văru-miu lucrează la bancă şi aşa mi-a zis, să fac credit în euro că e mai avantajos decât cel în lei. Mai multe nu l-am întrebat şi sincer nici nu mă interesează.

***

– Mi-e şi ruşine, că mă întreabă colegele: toţi copiii lor şi-au făcut rate, numai al meu stă în chirie, nu ştiu ce naiba are în capul ăla.

***

– Îmi tot spune taică-miu să facem rată, că şi ei au făcut când erau ca noi şi n-au murit. Şi m-a pus dracu’ să-l întreb cât plăteau ei pentru rata la CEC pentru apartamentul de 2 camere: cică vreo 300 de lei. Iar cei ce locuiau cu chirie la stat plăteau şi mai puţin, doar vreo 100 de lei. Da-da, fix ca acum.

Dialoguri în zona crepusculară (II)

coleg de camera– Bună ziua, în legătură cu anunţul din ziar. Mai e valabil ?

– Da, încă mai caut chirie.

– Păi am eu un apartament pentru închiriat. Sunteţi cumva agenţie ?

– A, nu, doar scrie şi în anunţ că sunt particular. Se poate vedea astăzi ?

– Desigur. Peste o oră e bine ?

– Da, ne vedem.

~~~~ peste 1 oră ~~~~

– Bună ziua. Cred că pe noi ne aşteptaţi, nu ?

– Da, cu apartamentul. Mergem ? Dar eu vreau sa fim cinstiţi de la început: nu reprezint o agenţie imobiliară, dar am un PFA.

– Bănuiesc că doriţi totuşi comision, deşi spuneţi că nu sunteţi agent. Eu am specificat foarte clar în anunţ: fără agenţii imobiliare !

– Da, există comisionul. Am sunat pentru că de obicei agenţiile care caută chirii specifică treaba asta tocmai ca să nu sune celelalte agenţii 1. Deci mai doriţi să îl vedeţi ?

***

– Bună ziua, vă sun în legătură cu anunţul de la mica publicitate. Dacă vă interesează, v-aş putea oferi un apartament la casă.

– Din păcate noi căutăm la bloc. La casă costă cam mult încălzirea iarna. Oricum, vă mulţumesc pentru telefon !

– Cum vreţi. Dar dacă vă mai gândiţi, eu vă pot da numărul de telefon al fratelui meu, ca să aflaţi mai multe detalii: el e cel care închiriază.

– Nu, mulţumesc 2.

***

– Eh, cum să o duc, doamnă. Rău. Mă termină boala asta. Uneori mă gândesc că mai degrabă aş încheia socotelile cu viaţa, decât să mă chinui aşa 3. Singura motivaţie e că îl mai ajut din pensia mea pe băiatul cel mare: şi-a cumpărat un apartament acum un an şi îi plătesc o parte din rată, că el nu se descurcă prea bine. Am de unde, că pensia e frumuşică, doar am muncit o viaţă la stat. Şi-a luat apartament nou, dar a fost mai scump. Am zis că e mai bine aşa: cu blocurile astea vechi parcă ţi-e şi frică: mai vine un cutremur, nu ştii cum cad în capul tău.

––––––––––––––––

[1] Pe moment nu am observat aberaţia (oricum nu conta, nu aveam de gând să îi dau omului nici măcar un leu, nu în condiţiile date). Dar s-o luăm logic: existau 2 posibilităţi: fie reprezentam o agenţie imobiliară (de unde nevoia de a specifica „Fără agenţii”) fie eram o persoană fizică ce nu dorea să lucreze cu o agenţie imobiliară (de unde, din nou, nevoia de a specifica „Fără agenţii”). În ambele cazuri, un agent care citeşte anunţul meu nu are nici un motiv să sune la numărul afişat. Omul a făcut-o totuşi, cu gândul că poate pică fraierul.

[2] Nu-i fain ? Omul răspunde anunţului tău plătit şi doreşte să îţi transmită ţie numărul fratelui ce doreşte să închirieze, în loc să-i transmită numărul tău fratelui.

[3] Între timp bietul om a scăpat de suferinţă, însă fiul său mai are de plătit peste 25 de ani de rate.

Dialoguri în zona crepusculară

vorbind la pereti

„- Deci doamnă, vă spun eu, că mă pricep: mai scad preţurile în 2013 şi 2014, da’ din 2015 cresc. Garantat ! Eu am fost agent imobiliar până acum vreo 3 ani, deci ştiu ce zic. Acuma fac taximetrie, mai strâng un ban pentru copii, soţia e plecată din ţară, tot pentru ei, să-i ajutăm să-şi cumpere un apartament. Le-am găsit deja unul: 3 camere, 58.000€, numai bun.

– Şi vi se pare puţin 58 de mii pentru oraşul nostru ?!

– Cum să nu fie, doamnă ? Păi eu am cumpărat în 2007 tot trei camere cu 95.000€. Deh, aşa erau preţurile atunci. Dar acuma s-au ieftinit. Cum să nu fie preţul bun ?”

~ ~ ~

„- E bun overdraftul ! Ai nişte bani acolo şi când ai nevoie de ei, i-ai luat !

– Păi nu mai bine economiseşti pentru momentul în care ai nevoie ?

– Mda, dar e mai greu să îi strângi.

– Şi-atunci înapoi cum ii vei da ?

– Ei, îi dai tu, că eşti constrâns. Chestia e că nu ştii când ai nevoie de ei.

– Păi poţi şti cât de cât, îţi programezi cheltuielile.

– Nu-i aşa de simplu. Uite, când am făcut credit Prima Casă a trebui să mă grăbesc că altfel nu mai prindeam, şi cum am avut nevoie urgentă de bani pentru mobilă, am făcut şi overdraftul.

– Nu mai prindeai Prima Casă ? Dar când ai făcut credit ?

– Prin 2010. A, dar fiţi atenţi, că dacă aveţi overdraft şi vreţi să faceţi apoi credit, banca îl consideră credit şi-l scade din venituri. Uite, eu am păcălit banca: am făcut overdraft şi credit Prima Casă în acelaşi timp. I-am spart !

~ ~ ~

 – Vrei să-ţi faci rată pentru apartament ?

– A, nuuu ! Adică nu acum. La un moment dat voi face, doar trebuie să muncesc şi eu pentru ceva, nu ?

~ ~ ~

– Sunt preţurile mari, dar cine e forţat să cumpere, cumpără oricum..

– Şi cum arată oamenii ăştia care sunt forţaţi să cumpere ? Îi ameninţă cineva cu pistolul ? Sunt bolnavi în stadii terminale şi vor să-şi petreacă ultima lună „în casa lor” ? Dacă au stat x ani în chirie de ce nu ar mai putea să mai stea încă y ani ? Îi presează soţiile ? Păi te-ai însurat ca să îţi fie mai bine: dacă ştii că faci o afacere proastă, forţat de cea care ar trebui să-ţi facă viaţa mai frumoasă, poate că ai ales-o greşit, nu ştiu, dacă nu înţelege. Sau te bat la cap părinţii, ruşinaţi că progenitura stă în chirie şi nu face rată, ca tot omul ? Poate ar trebui să fie mai degrabă mândri că nu te numeri printre cei cu restanţe pe la bănci.

~ ~ ~

– Ştii cum se plâng agenţiile imobiliare că au parte de clienţi nesimţiţi care fac orice numai să nu să nu le plătească comisionul ? Eu mă întreb însă: o mai fi vreo ţară pe lumea asta unde poţi găsi anunţuri de vânzare, cumpărare sau închiriere imobile care să conţină fraza „Exclus agenţii” ? Şi dacă nu, de ce oare ? Să fie agenţii români mai speciali sau doar clienţii lor sunt mai cu moţ ? A, şi încă ceva: oare agenţii imobiliari de pe alte meleaguri îşi permit să nu răspundă emailurilor trimise de potenţialii clienţi ?

~ ~ ~

P.S.: Pentru doritori, am adăugat un calculator de rate în meniul de sus.