Iac-am trecut în 2014 şi deja prima lună e pe terminate. Sper că aţi fost cuminți anul ce a trecut şi că Moş Crăciun a fost darnic cu voi. Mie mi-a adus chirie nouă. Din nou, fără agenţii imobiliare şi din nou cu proprietari ce nu doreau colaborarea cu agenţii. Da, greu, după o căutare de peste un an. Şi nu, nu aş fi găsit mai repede dacă apelam la o agenţie imobiliară, am intrat destul de des pe site-urile lor şi nu aveai ce alege nici de pe acolo (vezi mai jos cum e cu castraveţii). Da, iar am dat peste proprietari ce au impresia că dacă umblă cu gogoşi o să le meargă bine pe termen lung (ce fain ar fi să poţi merge la vizionări cu un astfel de detector de minciuni !)
Şi-acum despre castraveţi (pardon, grădinari):
Pe când mai locuiam în fostul apartament, am acceptat 2 vizite din partea potenţialilor noi chiriaşi. Au venit singuri, fără proprietari (care locuiesc prea departe pentru a ajunge în timp util). Vizitatorii au fost, pe rând, 2 studente şi apoi 2 agenţi imobiliari. Studentele nu au pus prea multe întrebări (precum „dar de ce pleci, omule, de aici ?”) şi se pare că au fost cele „încălţate”. Agenţii însă erau un pic mai copţi la minte şi au fost mai curioşi, poate şi pentru că doreau să închirieze pentru ei. Nu, nu era un tertip pentru a vedea apartamentul şi a-l adăuga la portofoliul agenţiei (proprietarii declaraseră că nu doresc să colaboreze cu agenţii imobiliare), întrebările puse arătau clar că ei erau clienţii finali. Nu mi-a trecut prin cap să-i întreb de ce nu închiriază ceva din portofoliul agenţiei (al cărui nume l-am uitat, din păcate, m-aş fi uitat prin oferta lor). Am stat niţel de vorbă şi pot spune că e prima oară când am dat peste nişte agenţi imobiliari ce păreau oameni decenţi (să fie oare pentru că nu erau în timpul serviciului, nu eram un potenţial client şi nu intraseră în modul vrăjeală ?). Oricum, nu trebuie să fii savant ca să îţi cam dai seama cât de bogată e de fapt oferta agenţiilor imobiliare şi cât de matură e piaţa imobiliară în general. Iar agenţii în cauză îmi sunt datori cu o bere. Fină ironie, nu ?
Că tot veni vorba de agenţi imobiliari: oamenii au fost acuzaţi de multe ori că se numără printre vinovaţii pentru creşterile de preţ din timpul bulei (prin dezinformare, manipulare). O explicaţie suplimentară: în ziua X, agentul publica un anunţ de vânzare (pescuit sau la cererea proprietarului). Ştiind că mulţi cumpărători sunt reticenţi în a plăti comision, mai pulsa câteva procente peste preţul cerut de vânzător (din 25.000 preţul devenea, să zicem, 26.000). Dacă apăreau clienţii, vânzătorul îşi primea banii doriţi, comisionul era acoperit şi toată lumea era fericită (mă rog, mai puţin cumpărătorul, care plătise un preţ mai mare decât luna trecută). Ciclul continua: următorii vânzători cereau cel puţin 26 de mii (pentru că acesta era noul „preţ al pieţei”), agenţii publicau anunţul cu 27 şi aşa mai departe. Evident, vinovatul de serviciu va fi întotdeauna cumpărătorul, prea puţin civilizat pentru a plăti pentru un serviciu pe care, de cele mai multe ori, nu l-a solicitat.